Săraci, mi-s ochii de lumină,
Săraca inimă, suspină,
Sărac, mi-e zâmbetul pe față,
Săracul gând, ce mă îngheață...
Și-n sărăcia absolută,
Cu amintiri, firav umplută,
Constat că avuția vine,
Să simt bogați, pe lângă mine.
Un ecou al altui rol,
Ce continui să-l cobor,
În sufletu-mi, adânc, presat,
Iar de mine, am uitat...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu